Covid-19: cât timp rămânem contagioși după ce am fost testați pozitiv?

cât timp rămânem contagioși

Ai fost testat pozitiv pentru coronavirus? Iată cât durează contagiozitatea acestui virus care pare să nu ne mai părăsească.

Contagios înainte de simptome

Durata contagiozității nu este fixă. În prezent, doctorii indică faptul că aceasta durează în medie între 5 și 8 zile de la infectarea cu virusul până la posibilitatea de a-l transmite altor persoane, indiferent dacă dezvoltăm simptome sau nu.

De asemenea, conform Inserm, o persoană contaminată cu coronavirus este contagioasă în perioada de incubație, adică cu două-trei zile înainte de apariția primelor simptome. De aceea, este important să respectăm măsurile de protecție încă de la primele semne sugestive.

Cât durează imunitatea după infecție?

Este incert. Când contractăm un virus, corpul nostru produce anticorpi care îi permit să se apere în cazul unei noi întâlniri cu acesta. Pe lângă această imunitate umorală (legată de producția de anticorpi), există și o imunitate celulară care ar avea o durată mai lungă pentru a neutraliza virusul.

Mai mulți pacienți au fost infectați de două ori cu Covid-19, iar unii într-un interval de timp destul de scurt, însă acest lucru rămâne rar. Conform unor studii, durata prezenței anticorpilor împotriva Covid-19 în sânge este de câteva luni (cel puțin 3), dar încă nu avem suficiente date pe această temă. Aceasta ar putea depinde de mai mulți factori.

Un vârf în timpul bolii

E normal sa ne intrebam cât durează contagiozitatea acestui virus. În mod natural, vârful contagiozității, adică momentul în care sunteți cel mai susceptibil de a transmite boala, corespunde cu apariția primelor simptome. Reamintim că Covid-19 se transmite în principal prin proiecția picăturilor încărcate cu virus.

Riscul scade apoi progresiv, devenind mai limitat începând cu a 7-a zi de simptome și devenind excepțional după a 14-a zi. Totuși, aceste durate sunt doar medii și pot varia în funcție de varianta virusului.

Dr. Fauci continua recuperarea acasa dupa sase zile de spitalizare

 

muscaturi de tantari infectati

Dr. Anthony Fauci, care a devenit larg recunoscut în 2020 pentru rolul său în consilierea publicului și a fostului președinte Donald Trump în timpul pandemiei de COVID-19, se recuperează în prezent acasă după ce a contractat virusul West Nile.

În urmă cu aproximativ 10 zile, a fost internat în spital după ce a prezentat febră, frisoane și oboseală severă, care sunt câteva dintre simptomele asociate cu virusul West Nile. După șase zile de tratament, a fost externat pentru a continua recuperarea acasă.

Dr. Fauci a menționat că nu este sigur cum a contractat virusul și că a petrecut șase zile în spital. Evaluările medicale au determinat că a fost infectat cu virusul West Nile, cel mai probabil din cauza unei mușcături de țânțar primite în curtea sa. Totuși, se așteaptă o recuperare completă.

Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), virusul West Nile este de obicei transmis prin mușcături de țânțari infectati (sau ocazional prin păsări infectate). Virusul este prezent în SUA, precum și în alte părți ale lumii.

În ceea ce privește simptomele, persoanele infectate cu virusul West Nile pot experimenta febră, dureri de cap, dureri musculare, vărsături, diaree sau erupții cutanate.

Deși în prezent nu există un vaccin pentru virusul West Nile, oamenii se pot proteja evitând zonele în care țânțarii sunt prezenți și luând măsuri pentru a preveni pătrunderea acestora în locuințe. De asemenea, se recomandă utilizarea repelentelor împotriva insectelor și purtarea de mâneci lungi sau pantaloni pentru a reduce riscul de muscaturi de țânțari infectati.

Ce este Monkeypox si cum te descurci?

noua boala periculoasa

Monkeypox începe cu febră, dureri musculare și oboseală, urmate de o erupție pe scară largă.

Monkeypox este nouă boală periculoasă peste tot în lume. În ciuda cifrelor în creștere, Monkeypoxr este încă considerată foarte rară, riscul pentru publicul larg considerat a fi scăzut

De obicei, se rezolvă în 2 până la 4 săptămâni.

Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor și pe prevenirea complicațiilor precum infecțiile sau cicatricile.

Dacă aveți simptome de Monkeypox, este recomandat să urmați următoarele recomandări:

• Izolați-vă în timp ce așteptați sfatul medicului și evitați contactul cu alte persoane:
• Adresați-vă medicului dumneavoastră;
• Izolați-vă dacă este posibil timp de 3 săptămâni;
• Evitați în special orice contact cu persoanele cele mai vulnerabile (femei însărcinate, copii mici, persoane cu imunodeficiențe);
• Limitați situațiile de contact fizic, în special actul sexual, în timp ce așteptați să fiți testat și să știți dacă sunteți sau nu bolnav;
• Purtați o mască chiar dacă nu aveți dureri în gât;
• Incearca sa porti haine care sa acopere bine cosurile;
• Încercați să nu zgâriați leziunile deoarece acest lucru ar putea lăsa cicatrici;
• Evita sa atingi o alta zona a corpului daca ai atins cosuri, risti sa iti creezi alte cosuri;
• Nu vă atingeți ochii după ce ați atins coșurile pentru a evita deteriorarea corneei.

Ce să faci dacă trebuie să fii în contact cu alte persoane în caz de Monkeypox?

• Acoperiți petele (purtați haine care să vă acopere brațele și picioarele, puneți bandaje)
• Purtați o mască chirurgicală
• Spălați-vă mâinile înainte de a atinge obiectele comune (mânere ușilor etc.)
• Purtați mănuși dacă aveți pete pe mâini
• Preferați activitățile în aer liber

Boala Obrajilor Palmuiți: Infectie virala cu Parvovirusul B19

 

eritemul infectios

Eritemul infecțios este o infecție virală cauzată de parvovirusul B19, cunoscută și sub denumirea de "boala obrajilor palmuiți" din cauza eritemului caracteristic de pe față.

Această infecție este provocată de parvovirusul uman B19, care este diferit de parvovirusul întâlnit la câini și pisici, astfel încât nu există riscul de transmitere între oameni și animalele de companie. Infecția cu parvovirusul uman este mai frecventă la copiii de vârstă școlară primară și tinde să apară în focare, în special în timpul iernii și primăverii, deși poate afecta pe oricine, în orice perioadă a anului.

Transmitere și perioada de contagiozitate

Parvovirusul B19 se răspândește în principal ca o răceală, prin contact direct între persoane și prin secrețiile respiratorii, cum ar fi saliva, sputa sau mucusul nazal, atunci când persoana infectată tușește, strănută sau vorbește. 

Medicul poate diagnostica eritemul infecțios printr-un examen fizic, observând aspectul specific al feței pacientului - "boala obrajilor palmuiți", fără a fi necesare evaluări suplimentare în cazurile tipice la copii.

Tratamentul se efectuează la domiciliu și include odihnă și hidratare adecvată. Simptomele precum febra, durerile articulare și mâncărimile pot fi ameliorate cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și antihistaminice. Aspirina nu trebuie administrată copiilor cu febră sau boli asemănătoare gripei, inclusiv boala a cincea, din cauza riscului de sindrom Reye, care afectează grav sistemul nervos central și ficatul, și poate apărea la copiii mici care au avut anumite infecții virale și au fost tratați cu aspirină.

În prezent, nu există un vaccin pentru prevenirea infecției cu parvovirusul B19.

Este dificil să eviți expunerea la virus, deoarece boala a cincea este contagioasă înainte de apariția erupției caracteristice. În această fază, majoritatea persoanelor infectate nu știu că au boala și, astfel, pot transmite virusul cu ușurință.

Pentru a reduce riscul de infecție, urmează aceste sfaturi:

• Spală-te frecvent pe mâini cu apă și săpun timp de 20 de secunde, mai ales înainte de a mânca și după ce ai atins obiecte posibil contaminate (cum ar fi articole de bucătărie sau șervețele murdare).
• Evită să-ți atingi ochii, nasul sau gura cu mâinile nespălate.
• Stai departe de persoanele bolnave, pentru a reduce riscul de contact.

Covid-19: un nou val estival din cauza variantei „FLiRT”?

crestere a cazurilor de Covid-19

Covid-19 continuă să circule sub efectul mai multor variante, printre care o tulpină de virus supranumită „FLiRT”, care se intinde în toată Europa și Statele Unite.

Aceasta nouă variantă Covid-19 poreclit „FLiRT” câștigă teren în Europa, iar progresul ei este atent monitorizată de comunitatea științifică, în principal din cauza a doi factori. 

Această tulpină pare într-adevăr 

• mai contagioasă și 
• mai rezistentă la vaccinuri decât cea anterioară, 

stârnind temeri de o semnificativa creștere a cazurilor de Covid în perioada verii.

Simptomele variantei Flirt sunt semnificativ similare cu variantele anterioare: tuse, nas înfundat, cefalee, dureri musculare, greață sau vărsături și epuizare.

Crreșterea nivelului de contaminare cu aceasta nouă variantă Covid-19se datorează acestei creșteri a variantelor FLiRT, care circulă în prezent și au mai multe șanse să  distrugă imunitatea. Ele sunt mutații rezultate din diferitele variante care sunt dominante astăzi, descendenți ai JN1, varianta omikron care a fost în spatele vârfului de contaminare în noiembrie anul trecut. Acestea sunt KP2 și KP3.

Variantele FLiRT - inclusiv KP.3, KP.2 și KP.1.1 - sunt o familie de subvariante de omicron cu creștere rapidă care circulă în SUA din primăvară.

Oamenii de știință au poreclit aceste variante „FLiRT” după locațiile mutațiilor proteinelor în vârf, ceea ce le poate face mai bune la evitarea imunității decât tulpinile anterioare, spun experții.

Bolnavii de Covid trebuie dati jos din tren

 

bolnavii de covid trebuie dati jos din tren

Motivand o modificare de regulament ca fiind in acord cu reglementarile europene, Ministerul Transporturilor propune ca ”persoanele care, din cauză de boală, pun în pericol sănătatea celorlalţi călători” să nu mai poată călători cu trenul.

In prezent, in regulament opereaza o masura care prevede ca persoanele bolnave pot călători dacă plătesc rezervarea întregului compartiment. CFR precizează, in comunicatul de marţi 30 iulie, că noua prevedere ţine cont de reglementările europene şi se va aplica de către toţi operatorii de transport pe calea ferată

Primele persoane la care ne duce gandul, avand in vedere si inmultirea acestor cazuri in ultimul timp,  sunt cele care sunt infectate sau prezinta simptomele infectarii cu Covid.

In clar, ar fi vorba despre Articolul 9, alineatul 3, litera b) din OUG 7/2005 prevede:

(3) În tren şi în staţie nu se admit sau pot fi evacuate:

b) persoanele care, din cauză de boală, pun în pericol sănătatea celorlalţi călători, în afară de cazul în care călătoresc cu plata rezervării întregului compartiment. Persoanele care s-au îmbolnăvit pe parcurs şi care necesită intervenţii de urgenţă trebuie să fie transportate până la prima staţie, unde li se acordă îngrijirile necesare. Acestor persoane li se restituie diferenţa dintre tarifele plătite şi cele aferente pentru parcursul efectuat, pentru legitimaţia de călătorie, în condiţiile prevăzute la art. 21.

si care ar fi modificat dupa cum urmeaza

b) persoanele care, din cauză de boală, pun în pericol sănătatea celorlalţi călători. Persoanele care s-au îmbolnăvit pe parcurs şi care necesită intervenţii de urgenţă trebuie să fie transportate până la prima staţie, unde li se acordă îngrijirile necesare. Acestor persoane li se restituie diferenţa dintre tarifele plătite şi cele aferente pentru parcursul efectuat, pentru legitimaţia de călătorie, în condiţiile prevăzute la art. 21

Daca modificarea va fi aprobata, nu va exista loc de intors, bolnavii de Covid trebuie dati jos din tren

Toate bune, doar ca eu unul nu inteleg cum vine chestiunea cu "Persoanele care s-au îmbolnăvit pe parcurs" cum ar fi bolnavii de Covid. De unde s-au imbolnavit ele si cine este responsabil?. Evident s-au imbolnavit din tren si CFR-ul este vinovat. Atunci de ce bolnavii de Covid trebuie dati jos din tren?

Cazuri de Covid-19 - Crestere cu 71%

cazuri de Covid-19 in crestere

La nivel mondial, în ultima vreme, s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri de COVID-19.

 Astfel, in fiecare lună iulie din ultimii patru ani, epidemiologii de la Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au observat o creștere bruscă a cazurilor de COVID-19 și a spitalizărilor.

Fenomen este denumit „valul de vară”. si este asociat cu perioada de vacanta si, surprinzator, cu folosirea mai intensa a aparatelor de aer coditionat

Creșterea recentă a fost atribuită subvariantelor FLiRT, cea mai recentă evoluție a tulpinii Omicron a COVID-19 care a apărut spre sfârșitul anului 2021. Această nouă serie de subvariante este consecința firească a faptului că virusul încearcă noi mutații ale proteinei sale spike - o structură care este esențială pentru capacitatea COVID-19 de a pătrunde în celulele umane, dar care poate, de asemenea, alerta sistemul imunitar uman cu privire la prezența virusului în organism

Si in Romania numarul de cazuri de Covid-19 este in crestere

Marți, 30 Iulie 2024. Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat, că în săptămâna 22 – 28 iulie au fost raportat un numar de  3.446 de noi cazuri de COVID-19. Prin comparatie, acest nivel reprezintă o creştere de 71% faţă de săptămâna precedentă.

Conform acekeiasi organizatii, în 1.082 de cazuri raportate este vorba despre pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare/o altă reinfectare.

Acelasi raport releva nouă decese cauzate de COVID-19, astfel: 8 decese noi și un deces produs în urmă cu mai mult de o săptămână, toate persoanele având comorbidităţi.

Referitor la testele pentru depistare si confirmare, tot INSP mai spune că au fost efectuate 900 teste RT-PCR şi 8.920 teste rapide antigenice, cu 32,9% mai multe decât în săptămâna anterioară. Cum era de asteptat in conformitate cu cresterea ce cazuri anuntata, rata pozitivităţii a fost de 27%, în creştere cu 6%.

Concluzionand asupra datelor, INSP a anuntat ca de la debutul pandemiei, în România au fost raportate 3.539.775 de cazuri de COVID-19. Deasemenea, din cazurile de mai sus, 68.982 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.