JN.1 - Varianta dominanta a COVID-19 in SUA - Transmitere, simptome, testare, protectie (III)

(continuarea acestei postari)

Testele COVID-19 detectează JN.1?

Expertii informeaza publicul ca testarea este un instrument important pentru a se proteja pe sine  și pe ceilalți de COVID-19, mai ales inaintea participarii la unele activitati de grup. Testarea este cu atat mai importanta cu cat simptomele COVID-19 sunt adesea imposibil de distins de cele cauzate de alți viruși care deasemenea se răspândesc, cum ar fi virusul respirator sincițial (RSV), gripa și rinovirusul, care provoacă răceala comună.

Este bine pentru oricine care se îmbolnăvește sau este expus la COVID-19 să facă un test, în special acele persoanele cu risc mai mare de boală severă, cum ar fi cele cu vârsta peste 65 de ani, care sunt imunocompromise și care au si alte probleme de sănătate adiacente.

Experienta de pana in prezent, confirma faptul ca toate testele de diagnosticare COVID-19 – inclusiv testele rapide de antigen și testele PCR – sunt de așteptat să fie eficiente în detectarea JN.1, precum și a altor variante.

Prin grija autoritatilor, exista centre de testare unde opertia se [poate face gratuit si fara mare pierdere de timp.

Deasemenea, JN.1 ar trebui să fie la fel de sensibil la antiviralele disponibile ca orice alte variante anterioare, mai ales atunci când sunt luate în primele zile după infecție

Care sunt mijloacele de protectie impotriva JN.1

În fiecare zi, dar mai ales în timpul sezonului virusului respirator, oamenii pot lua măsuri pentru a se proteja pe ei înșiși și pe ceilalți de COVID-19, fiind incurajati sa opteze pentru urmatoarele actiuni:

• Testarea in caz de posibile simptome.
• Izolarea in caz de infectare cu COVID-19.
• Evitarea contactului cu persoanele bolnave.
• Îmbunătățirea ventilației si aerisirii incaperilor
• Evitarea pe cat posibil a spatiilor aglomerate
• Purtarea mastilor în spații interioare aglomerate.
• Spalarea cat mai deasa a mainilor cu sapun si apa.

​

JN.1 - Varianta dominanta a COVID-19 in SUA - Transmitere, simptome, testare, protectie (II)

(continuarea continutului postarii de aici)

Ce este JN.1, noua variantă COVID-19? Care sunt simptomele JN.1? Este mai transmisibila decât tulpinile anterioare? Poate fi testata? 

Iată ce știu experții despre JN.1 până acum.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății(OMS-WHO), varianta JN.1 a fost raportata pentru prima dată în august 2023. Ulterior, pe 18 decembrie, OMS a clasificat JN.1 drept „variantă de interes” datorită răspândirii sale rapide în întreaga lume.

Caracteristic variantei JN.1, conform datelor oferite de laboratoare, este ca aceasta a preluat o mutație suplimentară în proteina sa spike. Conform CDC, proteinele Spike ajută virusul să se lipeasca pe celulele umane și joacă un rol crucial în a ajuta SARS-CoV-2 să infecteze oamenii, conform CDC. Această mutație poate explica exceptia fata de imunitate a variantei despre care discutam.

Cu oate acestea, varianta este mai puțin contagioasă și mai puțin evazivă decât se temeau oamenii de știință, Totusi, creșterea continuă a JN.1 sugerează că varianta este fie mai transmisibilă, fie mai bună la evitarea reactiei sistemului nostru imunitar.

Care sunt simptomele JN.1?

Potrivit rapoartelor venite din partea CDC, nu se știe dacă JN.1 provoacă simptome diferite față de alte variante. Simptomele JN.1 chiar par a fi destul de similare cu cele cauzate de alte tulpini. Au fost observate in caz de infectare:

• Durere in gât
• Congestionare
• Curgere a nasului
• Tuse
• Oboseală
• Durere de cap
• Dureri musculare
• Febră sau frisoane
• Pierderea simțului gustului sau mirosului
• Dificultăți sau greutati de respirație
• Greață sau vărsături
• Diaree

Conform rapoartelor mai multor medici, simptomele căilor respiratorii superioare par să urmeze un model care începe cu o durere în gât, urmată apoi de congestie și tuse

In general, nu s-au raportat aparitii ale unor infecții severe, tipul și severitatea simptomelor experimentate de catre o persoană depinzand mai mult de sănătatea și imunitatea acesteia, decât de caracteristicile variantei care a cauzat infecția.

(continuarea in postari viitoare)

JN.1 - Varianta dominanta a COVID-19 in SUA - Transmitere, simptome, testare, protectie (I)

Conform aprecierilor Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor(CDC), varianta JN.1 cauzata de o mutatie a Covid-19, este tulpina dominantă în SUA

Agentia mentionata mai sus, mentioneaza ca, in acest moment, aproape toate cazurile de COVID-19 din Statele Unite sunt cauzate de aceasta variantă foarte contagioasă numită JN.1. Aceasta varianta care are o răspândire rapidă reprezintă în prezent peste 93% din cazuri la nivel național. 

Fara a intra in prea multe detalii, JN.1 este un descendent direct al variantei BA.2.86, sau „Pirola”, care circulă încă din vara anului 2023. În comparație cu tulpina sa parentală, sustin expertii, JN.1 are o mutație suplimentară care îi confera capacitatea de a se sustrage imunității corpului uman.

În decembrie 2023, JN.1 a depășit alte variante foarte transmisibile - inclusiv HV.1 și EG.5 sau Eris - devenind astfel tulpina cea mai dominantă în SUA. De asemenea, până în ianuarie 2024, JN.1 a fost cea mai răspândită tulpină la nivel mondial.

Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor(CDC) din SUA, Varianta JN.1 este considerată în prezent varianta cu cea mai rapidă creștere din țară, 

Potrivit CDC, luand in consideratie perioada de două săptămâni care se încheie pe 3 februarie, JN.1 a reprezentat 93,1% din cazurile din SUA, în creștere de 87% fata de precedente perioada de două săptămâni încheiată pe 20 ianuarie. Privind evolutia fenomenului pe o perioada anterioara mai lunga, se poate observa o creștere abruptă de la 62% în perioada de două săptămâni care se încheie pe 6 ianuarie și 44% în perioada de două săptămâni care se încheie pe 23 decembrie.

Pe măsură ce în ultimele două luni actiunea variantei JN.1 a cuprins intregul teritoriu al SUA, se observa ca infecțiile și spitalizările cu COVID-19 au crescut in mod constant.

Intr-o actualizare din 5 ianuarie, CDC face public faptul ca Varianta JN.1 ar putea „intensifica răspândirea COVID-19 în această iarnă”. 

Deși numarul cazurilor de COVID-19 și spitalizărilor determinate de acesta au început să scadă în SUA, totusi, sezonul virusului respirator nu s-a încheiat încă. Pe măsură ce JN.1 continuă să circule, activitatea RSV(virusul respiratoriu syncytial) și a gripei rămâne ridicată în multe părți ale țării.

(continuare in postarile ce vor urma)

Testul pentru Covid-19

In primul rand, testarea pentru COVID-19 este esențială pentru a preveni răspândirea coronavirusului. Dar există si cateva câteva situații speciale în care este esențial să fiti testat, si anume:

• Dacă aveți simptome de COVID-19,
• Dacă ați fost în contact strâns cu cineva care a fost infectat cu coronavirus, Totusi, dacă nu prezentați niciun simptom, atunci este important să așteptați cel puțin 5 zile după expunere înainte de testare. Dacă testați prea devreme, rezultatele dvs. pot fi inexacte.
• Înainte de a intra în contact cu cineva care are un risc ridicat de simptome severe in cazul infectarii cu COVID-19.

Tipuri de teste

În unele cazuri, este posibil să fiti în continuare testat pozitiv pentru COVID-19, chiar dacă simptomele s-au atenuat. Aceasta depinde de tipul de test pe care l-ați folosit. Sunt utilizate două tipuri principale de teste pentru a verifica dacă ați fost sau nu infectat cu coronavirus. 

Acestea sunt:

Testele NAAT: acestea sunt de obicei cele mai fiabile pentru persoanele cu și fără simptome. Acestea, cum ar fi testele bazate pe PCR, pot detecta materialul genetic al coronavirusului. Acest material genetic poate rămâne în corp până la 90 de zile după ce ati fost infectat, chiar dacă nu mai sunteti contagios. Aceasta înseamnă că utilizarea unui test NAAT nu este recomandată dacă știți că ați fost infectat cu coronavirus în ultimele 90 de zile.

Teste cu antigen: un test cu antigen poate detecta antigeni de la coronavirus. Antigenele sunt substanțe care provoacă un răspuns din partea sistemului imunitar. Acest tip de test este mai puțin specific, mai ales pentru cei care nu prezintă simptome. Cu toate acestea, este o alternativă excelentă dacă ați fost deja infectat cu coronavirus în ultimele 90 de zile. Cu toate acestea, este o alternativă excelentă dacă ați fost infectat cu coronavirus în ultimele 90 de zile. Este recomandat să efectuați câteva dintre aceste teste pe o anumită perioadă pentru a vă asigura că nu ați fost infectat.

Recuperarea dupa COVID-19 - Sfaturi si recomandari (II)

 Care este timpul mediu de recuperare COVID-19?

Cât durează de obicei simptomele COVID-19 poate varia de la o persoană la alta. După incubație, majoritatea oamenilor încep să experimenteze simptome ușoare până la moderate și au nevoie de aproximativ 2 săptămâni pentru a se recupera de COVID-19. Pentru cei care suferă de simptome severe din cauza coronavirusului, perioada de recuperare a COVID-19 durează de obicei mai mult și poate dura până la 12 săptămâni.

Ce influenteaza timpul de recuperare COVID-19?

Cât timp durează recuperarea după COVID-19 poate varia de la o persoană la alta și depinde de câțiva factori. Lucrurile care vă pot afecta timpul de recuperare COVID-19 sunt:

• Vârsta: persoanele în vârstă au adesea nevoie de mai mult timp pentru a se recupera decât persoanele mai tinere.
• Sexul: bărbații tind să aibă nevoie de mai mult timp pentru a se recupera de COVID-19 decât femeile.
• Severitatea simptomelor: dacă ați avut simptome severe, recuperarea va dura probabil mai mult decât cei care au prezentat simptome ușoare. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei care au avut nevoie de suplimente de oxigen în timpul bolii.
• Probleme de sănătate subiacente: persoanele cu probleme de sănătate subiacente au nevoie de un timp de recuperare COVID-19 mai lung decât alții. În special cei care suferă de afecțiuni pulmonare cronice sunt expuși riscului unei recuperări prelungite.

Infectii Respiratorii: Raceala, Gripa Sezoniera, COVID-19

 INFECȚIA CU NOUL CORONAVIRUS

În contextul pandemiei COVID-19, infecția cu noul coronavirus poate fi ușor confundată cu raceala sau cu gripa sezonieră. 

RACEALA

Simptomele caracteristice acestei afectiuni sunt acelea de oboseală, durere în gât și congestie nazală. Deasemenea, strănutul și tusea sunt și ele resimtite. De regula, febra nu apare nefiind deloc caracteristică unei răceli.

GRIPA

Daca ai febra, nu este o simpla raceala, poate fi o gripa. Diferenta intre raceala si gripa este ca simptomele gripei se instaleaza brusc. Astfel, apar dureri musculare, febră, frisoane, lăcrimarea ochilor, tuse seacă, durere în gât și congestie nazală. Uneori, aceste simptome vin însoțite și de vărsături.

INFECTIA CU CORONAVIRUS

Aceasta infecție respiratorie acută, are tot un debut brusc al simptomelor, evoluția ei fiind deosebit de rapidă. 

Printre primele simptome manifestate enumeram tusea seacă, durerile în gât, febra și frisoanele, alături, in unele cazuri, de diaree și vărsături. Tot brusc se resimt dificultati la respirație eventual insotite cu dureri în piept.

Din cate se poate observa, atunci când manifești simptome de gripă, nu poti fi sigur de care afectiune suferi cu adevarat. Simptomele gripei sezoniere fiind foarte apropiate celor infectiei cu coronavirus.
Diferenta intre ele este ca gripa este provocata de virusul gripal A sau virusul gripal B, iar COVID-19 este produsă de infecția cu SARS CoV-2. 

Există o singură soluție pentru a afla cu certitudine dacă afecțiunea de care suferi este gripă sezonieră sau COVID-19 si anume testarea specifică RT PCR.

Testarea RT PCR confirma sau infirmă prezenta virusul SARS-CoV-2 prin amplificarea materialului genetic viral. Operatiune se realizează prin exsudat nazal/ faringian sau nazofaringian si are un raspuns rapid. De remartat ca prezenta virusului se evidentiaza și la persoane fără simptome.

Epidemie de gripa? 18 decese inregistrate într-o săptămână

Conform datelor publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), in săptămâna 15.01.2024 – 21.01.2024 numarul cazurilor de infecții respiratorii a depășit nivelul mediu calculat pentru ultimele sezoane, constatandu-se totodata intensificarea activității gripale și extinderea răspândirii geografice a circulației virusurilor gripale

Statistica facuta publica de INSP arata ca in saptamana respectiva, în România s-au inregistrat ​nu mai putin de 123.464 de cazuri de infecții respiratorii, majoritatea gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii și pneumonii. Se poate observa o crestere fata de saptamana anterioara cu 20.3%.

Conform aceleiasi surse, 6.981 dintre acestea au fost cazuri de gripă clinică, raportate în 41 de județe. Numarul de cazuri de imbolnaviri este cel mai mare în București (1.250), urmat in ordine de judetele Cluj (920), Prahova (442), Constanța (416), Bacău (315), Timiș (299), Iași (266) și Dâmbovița (264).

Domnul dr Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sf Parascheva” din Iaşi,este de parere că dat fiind numărul mare de pacienţi diagnosticaţi cu gripă sau viroze respiratorii ar trebui declarată epidemie de gripă în România.

"În momentul de faţă avem în îngrijire 40 de pacienţi care prezentau suspiciune înaltă de îmbolnăvire cu gripă şi s-a confirmat diagnosticul atât prin teste rapide cât şi prin PCR."

Ca şi măsuri de prevenţie, Dr Florin Roşu, recomanda in primul rand populaţiei vaccinarea antigripală, considerand ca pentru aceasta actiune nu este târziu nici în momentul de faţă.  Apoi, a adaugat evitarea zonelor aglomerate, ca şi folosirea măştilor de protecţie sanitară.

In replica, ministrul sanatatii, Alexandru Rafila aanunțat ieri, joi 01 februarie, „stare de alertă epidemiologică”, dar precizeaza clar că nu va fi epidemie de gripă: „Nu se instituie niciun fel de restricții”.

Totusi, in scopul de a se evita îmbolnăvirile, Ministerul Sănătății face o serie de recomandări pentru spitale, școli și pentru populație, privind menținerea unei igiene adecvate a mâinilor, respectarea etichetei tusei și strănutului, izolarea la domiciliu in cazul aparitiilor simptomelor de boala.

Recuperarea dupa COVID-19 - Sfaturi si recomandari (I)

De obicei, recuperarea după COVID-19 durează o perioada, timp in care sistemul tău imunitar isi va face treaba. Dacă doriți să treceți mai repede peste COVID-19 sau dacă doriți să vă ușurați puțin simptomele, atunci există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă simți mai bine in timpul infectiei si in perioada de recuperare:

• Odihniti-va cât mai mult posibil;
• Asigurați-vă că beți suficientă apă;
• Luați paracetamol, ibuprofen sau naproxen pentru a vă ameliora simptomele.

Pentru mulți oameni, tusea este unul dintre simptomele prezentei COVID-19. Puteți încerca să vă reduceți tusea prin:

• Stati drept în loc să stati întins pe spate
• Contactați furnizorul dumneavoastră de asistență medicală în legătură cu posibilele medicamente sau tratament pentru tuse

Pentru majoritatea oamenilor, aceste remedii casnice pentru COVID-19 vă vor ajuta să găsiți alinare în timp ce sistemul dumneavoastră imunitar depășește infecția. 

Pe lângă aceste sfaturi, sunt recomandari care afirma ca cel mai bun mod de a reduce perioada de recuperare a COVID-19 este să vă vaccinați și să vă mențineți vaccinarea la zi. Acest lucru face ca sistemul dumneavoastră imunitar să acționeze rapid odată ce ați fost în contact cu coronavirusul, astfel încât cursul bolii să fie mai blând și mai scurt. Dar, asupra acestui punct de vedere exista multe controverse

Cu toate acestea, este vital să vă monitorizați simptomele și să vă contactați medicul dacă:

• Va simțiti din ce in ce mai rău;
• Aveți dificultăți de respirație când nu sunteți activ fizic;
• Va simțiti foarte slabit, iar sarcinile de bază par prea dificile;
• Tremurați sau aveti senzatii de frig;
• Încă va simțiti rău după o lună.

Ghidurile de recuperare COVID-19 sunt puțin diferite pentru persoanele cu risc de simptome severe din cauza coronavirusului. Unele grupuri de persoane sunt eligibile pentru tratament cu medicamente antivirale care susțin apărarea sistemului imunitar împotriva coronavirusului. Este esențial ca acest medicament să înceapă cât mai curând posibil pentru a fi eficient. Profilul dumneavoastră de risc va fi analizat de medicul dumneavoastră și este determinat de:

• Vârsta ta;
• Condițiile de sănătate și terapii adiacente;
• Starea dumneavoastră generală de sănătate (inclusiv factori precum obezitatea, fumatul și hipertensiunea arterială);
• Dacă sunteti sau nu însărcinată (in cazul femeilor);
• ?Starea de vaccinare