🔁 Variantele în atenție: Nimbus și Stratus
Două noi linii virale, Nimbus (NB.1.8.1) și Stratus (XFG), au început să fie raportate în mai multe țări. Specialiștii monitorizează atent noile variante COVID-19 și impactul asupra imunității, deoarece ultimele studii subliniaza ca acestea par să aibă o rată mai mare de transmitere comparativ cu liniile precedente. În schimb, până în prezent, nu există dovezi solide că ar provoca forme mai grave ale bolii sau că ar duce la creșterea mortalității.
🔹Aceste concluzii privind impactul noilor variante sunt importante pentru populație, deoarece diferența dintre „mai transmisibil” și „mai sever” este esențială. O variantă mai contagioasă poate determina valuri de cazuri și poate pune presiune pe sistemul medical, chiar dacă boala rămâne la fel de ușoară ca până acum. De aceea, autoritățile sanitare urmăresc cu atenție nu doar numărul infectărilor, ci și tiparele de spitalizare și evoluțiile clinice.
🔹 Un exemplu recent arată că în unele regiuni, creșterea cazurilor nu a fost însoțită de o explozie a internărilor la terapie intensivă, ci mai degrabă de o supraîncărcare a camerelor de gardă și a secțiilor de pediatrie. Acest detaliu confirmă că impactul unei variante se măsoară nu doar prin severitate, ci și prin efectul asupra infrastructurii medicale.
🔁 De la „datorie imunologică” la „cicatrici imunologice”
La începutul pandemiei, mulți cercetători au explicat creșterea unor infecții respiratorii prin așa-numita „datorie imunologică”. Ideea era simplă: în timpul restricțiilor, copiii și adulții au fost mai puțin expuși la viruși și bacterii obișnuite, ceea ce a dus la o „pauză” în antrenamentul sistemului imunitar.
Între timp, studiile au mers mai departe și au adus în discuție o ipoteză mai îngrijorătoare privind această „datorie imunologică”: COVID-19 nu doar că ne-a lipsit de antrenament, ci ar putea lăsa urme directe asupra imunității. Cercetătorii folosesc expresia „cicatrici imunologice” pentru a descrie schimbările de durată care pot face organismul mai vulnerabil la infecții secundare.
Un exemplu este scăderea numărului de celule T observată la anumiți pacienți, fenomen care, chiar dacă nu este permanent, ar putea explica susceptibilitatea crescută la viroze comune. Deși nu e cazul să intrăm în panică, aceste date arată că efectele post-COVID merită urmărite la nivel populațional.
🔁 Reactivarea virusurilor latente
Un alt aspect interesant este modul în care SARS-CoV-2 pare să influențeze virusurile deja prezente în organism. Studii recente au arătat că unele persoane infectate au suferit reactivarea virusului Epstein-Barr, cunoscut pentru oboseala cronică și alte simptome neplăcute. La alții s-au raportat episoade de zona zoster, declanșată de reactivarea virusului varicelo-zosterian.
🔹 Aceste manifestări, inclusiv oboseala cronică, nu înseamnă că fiecare caz de COVID duce la astfel de probleme, dar ele arată că virusul are un impact mai subtil și mai complex decât se credea inițial. Înțelegerea acestor mecanisme ar putea explica de ce unii pacienți se confruntă cu probleme persistente chiar și după vindecare.
De altfel, medici din mai multe țări au raportat creșteri neașteptate ale cazurilor de bronșiolită la copii sau de infecții bacteriene complicate la adulți, fenomen ce poate fi corelat indirect cu fragilizări temporare în sistemul imunitar după o infecție cu SARS-CoV-2.
🔁 Semne clinice de infecții bacteriene
Pentru persoanele care au un test pozitiv pentru COVID-19, există o creștere a prescripțiilor de antibiotice, ceea ce presupune că COVID-19 este cu siguranță asociat cu infecții bacteriene.
🔹 Semne clinice de infecții bacteriene semnalează și un studiu din 2025, publicat în Lancet. Specialiștii au urmărit peste 830.000 de veterani americani și au constatat că, chiar și pacienții neinternați care au fost testați pozitiv pentru COVID-19, au avut rate mai mari de infecții respiratorii de origini bacteriene, virale și fungice în anul următor. De asemenea, au constatat că pacienții internați în spital cu COVID-19 au fost mai predispuși să dezvolte sepsis decât cei internați cu gripă.
🔹 Un studiu Cell efectuat pe persoane cu COVID de lungă durată sugerează că infecția cu SARS-CoV-2 poate reprograma celulele stem ale măduvei osoase, imprimând modificări epigenetice care persistă cel puțin un an, denaturând unele celule imune către o stare de hipersensibilitate și inflamație. Constatările semnalează un posibil mecanism nou pentru modificări imune pe termen lung, care nu se limitează strict la populațiile cu COVID de lungă durată.
🔽 Ce știm și ce urmează
Studiile publicate în aceste reviste de prestigiu confirmă că problema merită investigată mai în detaliu. Până în prezent, putem spune cu certitudine doar câteva lucruri:
- Noile variante nu sunt mai periculoase în privința severității, dar se răspândesc mai repede.
- Ele pot face organismul mai vulnerabil la infecții secundare.
- Sistemul imunitar poate fi afectat pe termen lung în moduri care abia încep să fie înțelese.
În lunile următoare, vom vedea probabil noi date care să lămurească dacă fenomenul de „cicatrici imunologice” este unul izolat sau un efect pe scară largă. În orice caz, mesajul comunității medicale este clar: vigilența rămâne importantă, iar vaccinarea și măsurile de protecție de bază continuă să fie recomandate.
☑️ Concluzie: prudență, nu panică
Noile informații despre COVID-19 arată că lupta cu virusul este departe de a fi încheiată. Nu mai trăim însă acea perioadă de incertitudine absolută din 2020. Avem vaccinuri, tratamente mai bune și o înțelegere mai clară a bolii.
🔹 Ceea ce rămâne esențial este să nu banalizăm impactul noilor variante Nimbus (NB.1.8.1) și Stratus (XFG) și al efectelor pe termen lung. Informația corectă, venită din surse medicale de încredere, este cea care face diferența între panică inutilă și prudență rațională.