Gripa și COVID-19 în sezonul rece: simptome, diferențe și măsuri de protecție

🟩 Putem constata cazuri de gripă și COVID-19 pe tot parcursul anului, dar în condițiile speciale ale iernii acestea circulă în același timp și pot atinge niveluri ridicate.

Pe măsură ce temperaturile scad, activitățile se mută în interior și cazurile de infecții respiratorii tind să crească. Cazurile de gripă și COVID-19 sunt cele mai frecvente, fiecare cu particularitățile și riscurile specifice. Mai multe informații privind gripa și COVID-19 în sezonul rece, simptome, diferențe și măsuri de protecție sunt utile pentru a înțelege mai bine cum ne afectează și cum să ne protejăm.

✳️ Care este diferența între simptomele gripei față de cele de COVID-19

✅ Simptomele gripei

Gripa este o afecțiune virală contagioasă, sporadică, epidemică sau pandemică, determinată de mai multe tipuri de virusuri, printre care se numără virusurile gripale A, B sau C. Virusul gripal poate avea consecințe moderate până la severe și, uneori, poate cauza chiar decese.

Această afecțiune virală afectează nasul, gâtul și plămânii, mai ales în lunile de iarnă. Gripa este mult mai gravă decât o răceală obișnuită, care de obicei provoacă nas curgător, strănut, ochi înlăcrimați și iritații ale gâtului.

👉 Comparativ cu o răceală banală, gripa debutează brusc, prin simptome agresive. În plin sezon gripal, perioada de incubație variază între 1 și 4 zile. Semnele și simptomele gripei se dezvoltă foarte rapid, iar cel mai caracteristic și frecvent simptom este oboseala extremă. Spre deosebire, simptomele unei răceli apar treptat, fără a provoca febră sau dureri musculare, ca în cazul gripei.

✅ Simptomele variantei actuale de COVID-19

În ceea ce privește COVID-19, este firesc ca virusurile să se modifice genetic în timp, iar variantele actuale să nu mai semene cu cele anterioare nici ca simptome, nici ca urmări. Deși COVID-19 actual nu mai este la fel de sever ca în primii ani ai pandemiei, virusul încă poate provoca boli grave, spitalizări și decese. Consecințele severe se manifestă în special în rândul persoanelor cu risc ridicat, cum ar fi cele cu un sistem imunitar slăbit sau cele cu vârsta de 75 de ani și peste.

Astăzi, majoritatea persoanelor infectate cu variantele actuale de COVID prezintă simptome asemănătoare răcelii. Debutul bolii este gradual în majoritatea cazurilor, iar simptomele se dezvoltă pe parcursul a 1–3 zile sau mai mult. În unele cazuri se pot observa simptome precum:

• febră sau frisoane, tuse continuă, dificultăți de respirație, nas înfundat. 
• acestea pot fi însoțite de oboseală, dureri musculare, dureri de cap, dureri în gât, pierderea poftei de mâncare, greață, diaree sau modificări ale simțului gustului sau mirosului. 
• în cazul infectării cu cele mai recente variante, se raportează des o voce răgușită sau o durere în gât deosebit de intensă.

👉 Cunoscând cât mai bine diferența între simptomele gripei față de cele de COVID-19 poți recunoaște semnele și lua măsurile preventive cele mai adecvate.

---

🟩 Identificarea variantei de coronavirus: secvențierea virală

Altfel spus, cum poate o persoană să afle cu ce variantă de coronavirus este infectată? Răspunsul este simplu, însă procedura este mai complexă, dar necesară pentru că identificarea variantei de coronavirus ajută la stabilirea de măsuri de protecție împotriva virusului COVID.

În primul rând, trebuie precizat că dacă ești testat pozitiv pentru COVID-19, rezultatele testului nu îți spun ce variantă de coronavirus ai. Când primești rezultatul unui test pozitiv COVID-19, nu vei afla ce variantă ți-a cauzat infecția.

Atunci când analizează un test COVID-19, un tehnician de laborator nu poate realiza identificarea variantei de coronavirus SARS-CoV-2 care a cauzat infecția, pentru că testele COVID detectează doar prezența virusului, nu determină și varianta. Acest lucru necesită cercetări suplimentare, cunoscute sub numele de secvențiere virală.

Procedura de secvențiere înseamnă investigarea suplimentară a probei de virus care a fost prelevată din nas (și/sau gât) cu ajutorul unui tampon. Din punct de vedere tehnic, secvențierea virală analizează elementele constitutive ale virusului.

👉 Investigând modul în care este construit virusul, această procedură este capabilă să recunoască elementele caracteristice ale unei variante virale. Secvențierea virală se efectuează pe probe aleatorii în contextul supravegherii agenților patogeni.

---

✳️ Măsuri de protecție împotriva virusului COVID în această iarnă

Pe măsură ce vremea se răcește, oamenii se adună și își desfășoară activitatea în interior, în spații închise. Din cauza acestor condiții obiective sunt așteptate vârfuri de COVID. Din fericire, aceleași precauții de bază se aplică în continuare ca în anii precedenți și rămân eficiente împotriva diferitelor variante ale virusului.

Este important să avem în vedere că infectarea cu o variantă de COVID-19 nu te protejează ulterior împotriva contractării unei variante diferite. Infectarea cu o variantă COVID nu produce o imunizare completă a organismului, acesta rămânând în continuare susceptibil unei noi infectări.

Obiceiuri de igienă simplă pot funcționa cu succes drept măsuri de protecție împotriva virusului COVID. Astfel, pentru reducerea răspândirii infecțiilor respiratorii, poți avea în vedere:

• folosirea unui șervețel în cazul tusei sau strănutului
• spălarea regulată a mâinilor
• deschiderea unei ferestre atunci când te întâlnești cu alte persoane în interior

Foarte important este să cunoști diferența între simptomele gripei față de cele de COVID-19 și să iei legătura cu medicul tău în cazul apariției unor simptome care te îngrijorează.

Dreptate pentru victimele vaccinării anti-COVID

🟩 Românii pot cere despăgubiri pentru efectele adverse ale vaccinului COVID

După ani de tăcere, respingeri și neîncredere, se face dreptate pentru victimele vaccinării anti-COVID. O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a redeschis drumul către justiție pentru cei care susțin că au suferit efecte adverse în urma vaccinării anti-COVID.

Hotărârea pronunțată de instanța supremă, considerată de specialiști una istorică, clarifică faptul că o persoană care se consideră prejudiciată poate solicita despăgubiri nu doar în baza legii speciale privind produsele cu defecte, ci și în temeiul dispozițiilor generale din Codul civil, referitoare la răspunderea delictuală.

✅ Decizia Înaltei Curți deschide calea spre despăgubiri pentru efectele adverse ale vaccinului COVID și clarifică răspunderea statului român.

Această nuanță, aparent tehnică, schimbă complet perspectiva juridică: până acum, procesele intentate împotriva autorităților erau adesea respinse pe motivul că numai producătorul vaccinului ar putea fi tras la răspundere. ÎCCJ a spus limpede: nu. Atunci când există indicii privind fapte, omisiuni sau neglijențe ale altor entități – inclusiv autorități publice – aceste aspecte pot fi analizate în cadrul răspunderii delictuale pentru fapta proprie (art. 1349 și 1357 Cod civil).

🟩 Despăgubiri în baza legii privind produsele cu defecte

Prin Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în luna octombrie a aceluiași an, Înalta Curte a stabilit că regimul special din Legea nr. 240/2004 – care reglementează răspunderea pentru produse cu defecte – nu anulează posibilitatea de a invoca răspunderea civilă de drept comun. Mai exact, un reclamant poate combina cele două temeiuri: legea specială pentru produs și normele generale pentru faptele sau omisiunile altor persoane.

👉 În termeni simpli, Curtea a decis că statul nu se mai poate ascunde în spatele producătorului atunci când există suspiciuni privind erori administrative, comunicare deficitară sau lipsa măsurilor de precauție în campaniile de vaccinare.

✳️ Dreptul la un remediu și la accesul la justiție

Pentru prima dată, cetățenii care se consideră afectați de vaccinare primesc dreptul la un remediu și la accesul la justiție. Victimele vaccinării anti-COVID au o cale dublă de acțiune:

• pot cere despăgubiri în baza legii privind produsele cu defecte;
• dar și în baza Codului civil, invocând fapte proprii ale instituțiilor sau persoanelor responsabile.

Această clarificare are o semnificație profund umană: nimeni nu mai poate fi împiedicat să-și spună povestea în fața unui judecător, doar pentru că litigiul implică un „produs” medical. Este o reafirmare a dreptului la un remediu efectiv, garantat de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Hotărârea ÎCCJ stabilește, totodată, un standard de analiză pentru viitoarele procese. Instanțele nu mai pot respinge acțiunile pe criterii formale, fără să examineze conținutul plângerilor. Chestiunile de fond – existența faptei ilicite, vinovăția și legătura de cauzalitate – vor trebui analizate concret, în cadrul unui proces contradictoriu, nu eliminate „din fașă”.

✳️ O persoană prejudiciată poate cere repararea pagubei

Această decizie nu este un atac la adresa vaccinării sau a medicinei moderne. Vaccinurile au salvat milioane de vieți, iar știința rămâne cea mai solidă apărare împotriva bolilor. Dar recunoașterea meritelor științei nu trebuie să excludă dreptul la răspuns și reparație. Pentru că a avut de suferit în urma pandemiei, o persoană prejudiciată poate cere repararea pagubei. Concret, în baza acestei hotărâri, cetățenii care se consideră afectați de vaccinare pot cere despăgubiri pentru efectele adverse ale vaccinului COVID.

👉 În pandemie, statul a cerut încredere deplină de la cetățeni. Acum, aceeași logică impune ca statul să-și asume răspunderea atunci când acea încredere a fost, poate, trădată. Nu pentru a condamna, ci pentru a restabili echilibrul moral între autoritate și individ.

✳️ Instanțele nu pot exclude răspunderea delictuală

Această hotărâre nu garantează automat dreptul la o despăgubire. Fiecare caz va trebui dovedit riguros – cu expertize medicale, dovezi și argumente juridice. Dar, de acum înainte, instanțele nu pot exclude răspunderea delictuală. Ușa tribunalului nu mai este închisă înainte de a se auzi măcar povestea celui care reclamă o suferință.

Pe termen lung, decizia ÎCCJ poate impulsiona și o revizuire a modului în care statul gestionează comunicarea medicală și reacționează la sesizările cetățenilor. Căci transparența și asumarea greșelilor nu slăbesc autoritatea – o consolidează.

✅ Răspunderea pentru produse cu defecte dă dreptul la o despăgubire

Dreptate pentru victimele vaccinării anti-COVID nu înseamnă revanșă, ci recunoașterea faptului că niciun cetățean nu ar trebui exclus din protecția legii.

Pentru cetățenii care se consideră afectați de vaccinare, soluția garantează efectiv dreptul la o despăgubire. De asemenea, afirmarea că au drept și la accesul la justiție garantează că posibile conduite culpabile ale autorităților sau altor persoane, diferite de producător, pot fi examinate în procedură contradictorie.

Această hotărâre readuce în centrul dezbaterii o idee esențială: demnitatea umană și răspunderea pentru produse cu defecte nu pot fi suspendate în numele urgenței.

După ani de polarizare și neîncredere, decizia Înaltei Curți oferă o șansă de reconciliere între cetățeni și instituții, între știință și dreptate, între rațiune și empatie.

Pentru unii, poate fi începutul unui drum lung prin instanțe. Dar important este că românii pot cere despăgubiri pentru efectele adverse ale vaccinului COVID. Pentru societate, este semnul că justiția poate fi – în sfârșit – egală pentru toți.