Cancer la sân: legătura dintre COVID-19 și metastaze

🟩 Introducere

Această postare explică ce ar trebui să știe pacientele cu cancer la sân despre COVID-19 și riscul de metastaze.

De ce este importantă această întrebare despre cancer de sân: legătura dintre COVID-19 și metastaze? Pentru că, încă de la începutul pandemiei COVID-19, pacienții oncologici au fost considerați vulnerabili. Recent, un studiu preliminar (august 2025) a ridicat o problemă delicată: ar putea infecțiile respiratorii, precum COVID-19, să crească riscul de metastaze la pacientele aflate în remisie după cancerul de sân?

Deși răspunsul nu este definitiv, cercetătorii au identificat mecanisme biologice interesante care merită atenție.

✳️ Ce arată studiul?

Studiul, publicat în august 2025, a avut două componente:

• Experimente pe modele animale (șoareci)
• Analiză retrospectivă a unor date clinice umane

✳️ Rezultatele principale

• Șoarecii infectați cu SARS-CoV-2 (virusul COVID-19) sau cu virusul gripal A au prezentat o creștere a inflamației în plămâni.
• Inflamația a fost mediată de interleukina-6 (IL-6), o proteină inflamatorie eliberată de celulele imune.
• IL-6 a determinat „trezirea” celulelor canceroase mamare latente (HER2 pozitive) din plămâni, care anterior erau ținute sub control de sistemul imunitar.
• După infecția respiratorie, aceste celule s-au multiplicat rapid – până la 1.000 de ori în câteva zile.
• În doar două săptămâni, șoarecii au dezvoltat leziuni metastatice masive în plămâni.

✳️ Cum explică cercetătorii acest fenomen?

Când corpul luptă împotriva unei infecții respiratorii:

• Sistemul imunitar eliberează molecule inflamatorii (cum ar fi IL-6).
• Inflamația schimbă micro-mediul din plămâni, făcându-l favorabil pentru celulele canceroase latente.

În plus, echilibrul imunitar este perturbat:

• Celulele CD4 (un tip de celule T) pot suprima activitatea citotoxică a celulelor CD8, cele responsabile cu distrugerea celulelor tumorale.

Concluzia? Inflamația severă din plămâni – cum apare în COVID-19 sau gripă – poate fi un factor declanșator pentru metastaze în acest model experimental.

✳️ Ce înseamnă IL-6 și de ce este importantă?

IL-6 este o citokină pro-inflamatorie. Rolul ei este să activeze răspunsul imun în fața infecțiilor.

În contextul cancerului, nivelurile mari de IL-6 sunt asociate cu:

• Inflamație cronică
• Rezistență la tratament
• Creștere tumorală și metastazare

În experiment, șoarecii care nu puteau produce IL-6 nu au dezvoltat metastaze după infecție.

✳️ Datele la oameni: există o legătură?

După testele pe animale, autorii au analizat date retrospective non-randomizate din două surse:

• Regatul Unit – persoane cu cancer, infectate vs. neinfectate cu COVID-19
• Baza de date Flatiron – pacientele cu cancer la sân

Tendința observată:

• Persoanele care au avut COVID-19 par să aibă un risc mai mare de recurență metastatică și o probabilitate mai mare de deces comparativ cu cele care nu au fost infectate.

⚠ Atenție: aceste date sunt observaționale și foarte limitate, deci nu putem trage concluzii ferme.

✳️ Ce trebuie să înțeleagă pacientele?

Studiul este preliminar, nu există recomandări oficiale de schimbare a tratamentului.

Totuși, concluziile ridică o ipoteză importantă:

Infecțiile respiratorii, prin inflamația pe care o provoacă, pot reactiva celulele canceroase latente.

🔻 Ce măsuri preventive sunt sugerate (cu prudență):

• Vaccinare împotriva gripei și COVID-19 (unde este recomandată de medic).
• Evitarea infecțiilor respiratorii (igienă, mască în zone aglomerate în sezonul gripal).
• Discuție cu medicul oncolog înainte de a lua decizii privind vaccinarea sau protecția.

✳️ Cum se aplică aceste rezultate în viața reală?

• Varianta actuală de COVID (Omicron) afectează mai mult gâtul și căile respiratorii superioare, nu plămânii (în majoritatea cazurilor).
• Dar unii pacienți dezvoltă pneumonii virale, mai ales dacă sunt imunodeprimați.
• Gripa sezonieră rămâne un risc real pentru complicații respiratorii severe.

✳️ Limitările studiului

• Modelul pe șoareci nu reflectă complet complexitatea organismului uman privind distrugerea celulelor tumorale
• Datele la oameni sunt retrospective și incomplete.
• Nu se știe dacă acest efect apare și cu infecții respiratorii mai ușoare sau doar cu forme severe.

✳️ Concluzie-cheie

Infecțiile respiratorii pot fi un factor declanșator pentru metastaze și vor rămâne parte din viața noastră. Acest studiu sugerează că ar putea exista un risc crescut de reactivare metastatică după infecții severe, dar nu este un motiv de panică – ci de vigilență și prevenție.

• ✅ Discutați cu medicul despre vaccinare și protecție.
• ✅ Monitorizați starea de sănătate după infecții.
• ✅ Nu luați decizii medicale doar pe baza acestui studiu – cercetările continuă.

Noile variante COVID-19 și impactul asupra imunității

🔁 Variantele în atenție: Nimbus și Stratus

Două noi linii virale, Nimbus (NB.1.8.1) și Stratus (XFG), au început să fie raportate în mai multe țări. Specialiștii monitorizează atent noile variante COVID-19 și impactul asupra imunității, deoarece ultimele studii subliniaza ca acestea par să aibă o rată mai mare de transmitere comparativ cu liniile precedente. În schimb, până în prezent, nu există dovezi solide că ar provoca forme mai grave ale bolii sau că ar duce la creșterea mortalității.

🔹Aceste concluzii privind impactul noilor variante sunt importante pentru populație, deoarece diferența dintre „mai transmisibil” și „mai sever” este esențială. O variantă mai contagioasă poate determina valuri de cazuri și poate pune presiune pe sistemul medical, chiar dacă boala rămâne la fel de ușoară ca până acum. De aceea, autoritățile sanitare urmăresc cu atenție nu doar numărul infectărilor, ci și tiparele de spitalizare și evoluțiile clinice.

🔹 Un exemplu recent arată că în unele regiuni, creșterea cazurilor nu a fost însoțită de o explozie a internărilor la terapie intensivă, ci mai degrabă de o supraîncărcare a camerelor de gardă și a secțiilor de pediatrie. Acest detaliu confirmă că impactul unei variante se măsoară nu doar prin severitate, ci și prin efectul asupra infrastructurii medicale.

🔁 De la „datorie imunologică” la „cicatrici imunologice”

La începutul pandemiei, mulți cercetători au explicat creșterea unor infecții respiratorii prin așa-numita „datorie imunologică”. Ideea era simplă: în timpul restricțiilor, copiii și adulții au fost mai puțin expuși la viruși și bacterii obișnuite, ceea ce a dus la o „pauză” în antrenamentul sistemului imunitar.

Între timp, studiile au mers mai departe și au adus în discuție o ipoteză mai îngrijorătoare privind această „datorie imunologică”: COVID-19 nu doar că ne-a lipsit de antrenament, ci ar putea lăsa urme directe asupra imunității. Cercetătorii folosesc expresia „cicatrici imunologice” pentru a descrie schimbările de durată care pot face organismul mai vulnerabil la infecții secundare.

Un exemplu este scăderea numărului de celule T observată la anumiți pacienți, fenomen care, chiar dacă nu este permanent, ar putea explica susceptibilitatea crescută la viroze comune. Deși nu e cazul să intrăm în panică, aceste date arată că efectele post-COVID merită urmărite la nivel populațional.

🔁 Reactivarea virusurilor latente

Un alt aspect interesant este modul în care SARS-CoV-2 pare să influențeze virusurile deja prezente în organism. Studii recente au arătat că unele persoane infectate au suferit reactivarea virusului Epstein-Barr, cunoscut pentru oboseala cronică și alte simptome neplăcute. La alții s-au raportat episoade de zona zoster, declanșată de reactivarea virusului varicelo-zosterian.

🔹 Aceste manifestări, inclusiv oboseala cronică, nu înseamnă că fiecare caz de COVID duce la astfel de probleme, dar ele arată că virusul are un impact mai subtil și mai complex decât se credea inițial. Înțelegerea acestor mecanisme ar putea explica de ce unii pacienți se confruntă cu probleme persistente chiar și după vindecare.

De altfel, medici din mai multe țări au raportat creșteri neașteptate ale cazurilor de bronșiolită la copii sau de infecții bacteriene complicate la adulți, fenomen ce poate fi corelat indirect cu fragilizări temporare în sistemul imunitar după o infecție cu SARS-CoV-2.

🔁 Semne clinice de infecții bacteriene

Pentru persoanele care au un test pozitiv pentru COVID-19, există o creștere a prescripțiilor de antibiotice, ceea ce presupune că COVID-19 este cu siguranță asociat cu infecții bacteriene.

🔹 Semne clinice de infecții bacteriene semnalează și un studiu din 2025, publicat în Lancet. Specialiștii au urmărit peste 830.000 de veterani americani și au constatat că, chiar și pacienții neinternați care au fost testați pozitiv pentru COVID-19, au avut rate mai mari de infecții respiratorii de origini bacteriene, virale și fungice în anul următor. De asemenea, au constatat că pacienții internați în spital cu COVID-19 au fost mai predispuși să dezvolte sepsis decât cei internați cu gripă.

🔹 Un studiu Cell efectuat pe persoane cu COVID de lungă durată sugerează că infecția cu SARS-CoV-2 poate reprograma celulele stem ale măduvei osoase, imprimând modificări epigenetice care persistă cel puțin un an, denaturând unele celule imune către o stare de hipersensibilitate și inflamație. Constatările semnalează un posibil mecanism nou pentru modificări imune pe termen lung, care nu se limitează strict la populațiile cu COVID de lungă durată.

🔽 Ce știm și ce urmează

Studiile publicate în aceste reviste de prestigiu confirmă că problema merită investigată mai în detaliu. Până în prezent, putem spune cu certitudine doar câteva lucruri:

• Noile variante nu sunt mai periculoase în privința severității, dar se răspândesc mai repede.
• Ele pot face organismul mai vulnerabil la infecții secundare.
• Sistemul imunitar poate fi afectat pe termen lung în moduri care abia încep să fie înțelese.

În lunile următoare, vom vedea probabil noi date care să lămurească dacă fenomenul de „cicatrici imunologice” este unul izolat sau un efect pe scară largă. În orice caz, mesajul comunității medicale este clar: vigilența rămâne importantă, iar vaccinarea și măsurile de protecție de bază continuă să fie recomandate.

☑️ Concluzie: prudență, nu panică

Noile informații despre COVID-19 arată că lupta cu virusul este departe de a fi încheiată. Nu mai trăim însă acea perioadă de incertitudine absolută din 2020. Avem vaccinuri, tratamente mai bune și o înțelegere mai clară a bolii.

🔹 Ceea ce rămâne esențial este să nu banalizăm impactul noilor variante Nimbus (NB.1.8.1) și Stratus (XFG) și al efectelor pe termen lung. Informația corectă, venită din surse medicale de încredere, este cea care face diferența între panică inutilă și prudență rațională.

Variantele COVID-19 Nimbus și Stratus: Ce arată ultimele studii

🔵 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) listează în prezent șase „variante aflate în monitorizare” - ceea ce înseamnă că acestea ar putea necesita atenție prioritară și urmărire din partea autorităților sanitare din cauza prevalenței lor crescute și a potențialelor implicații pentru sănătatea publică.

🔵 Una dintre ele este NB.1.8.1, poreclită neoficial „Nimbus” de către grupul de cercetători și oameni de știință cetățeni care au propus denumiri anterioare precum Kraken, Centaurus și Eris pentru variante despre care credeau că oamenii vor vorbi.

O altă variantă care ridică îngrijorări în rândul observatorilor de virusuri - deși în prezent nu este desemnată pentru monitorizare de către OMS - este XFG, poreclită informal „Stratus”.

🔽 Iată ce știm despre aceste două variante până acum...

1. Nimbus este sub supraveghere atentă, dar nu este o preocupare majoră

   OMS a desemnat NB.1.8.1 ca Variantă Sub Monitorizare (VUM), nu ca Variantă de Interes sau Preocupare.

   • După arată ultimele studii, este demnă de remarcat, dar nu alarmantă.
   • Riscul său general pentru sănătatea publică este evaluat ca fiind „scăzut”.
   • XFG nu este considerat o amenințare demnă de o monitorizare sporită, dar este urmărit în mod rutină.

   Concluzie: Nimbus și Stratus rămân sub observație atentă, însă în acest moment nu reprezintă un motiv de îngrijorare majoră pentru sănătatea publică.

2. Se răspândesc rapid - dar nu sunt neapărat mai periculoase

   • De când a fost identificată în ianuarie 2025, NB.1.8.1 s-a răspândit rapid în Asia și alte regiuni, reprezentând 11% din cazurile secvențiate până la sfârșitul lunii aprilie 2025.
   • Creștere rapidă comparativ cu alte variante co-circulante.
   • Creșteri ale cazurilor și spitalizărilor raportate în Regiunea Pacificului de Vest.
   • Nu există dovezi că provoacă o boală mai severă decât alte variante.
   • XFG s-a răspândit global rapid, atingând 25% din cazurile europene până la sfârșitul lunii mai.
   • Ambele variante sunt în creștere în India.

   Concluzie: Deși răspândirea este rapidă, nu s-au identificat semne că acestea provoacă forme mai grave ale bolii.

3. Pot exista unele simptome specifice la care trebuie să fiți atenți

   • Simptomele acestor variante sunt în mare parte similare cu cele ale altor versiuni Omicron, însă unele semne par să fie mai frecvente în cazul NB.1.8.1.
   • „Lama de ras” în gât.
   • Simptome gastrointestinale: greață, vărsături, diaree, arsuri la stomac, balonare, constipație, dureri abdominale.
   • Voce răgușită raportată frecvent în India.

   Concluzie: Aceste simptome ar putea ajuta la identificarea infecțiilor cu aceste variante, deși nu sunt confirmate științific pe larg.

4. Stratus este bun la evitarea sistemului imunitar

   • XFG are mutații care îi permit să evite anticorpii care țintesc punctele comune ale proteinei spike.
   • Poate evita o clasă largă de anticorpi.
   • Face mai dificilă neutralizarea de către sistemul imunitar.
   • Nu se leagă la fel de bine de receptorul ACE2 uman, ceea ce poate limita infectivitatea.

   Concluzie: Stratus excelează în evitarea sistemului imunitar dar poate fi mai puțin eficient în infectarea celulelor fără mutații suplimentare.

5. Nimbus se lipește de celulele noastre și le infectează foarte bine

   • NB.1.8.1 se leagă puternic de receptorul ACE2 folosit de virus pentru a intra în celulele umane.
   • Are o infecțiozitate puternică în celule de laborator.
   • Este de aproximativ 2,5 ori mai infecțios decât LP.8.1, cea mai răspândită variantă COVID-19 la nivel global.

   Concluzie: Nimbus pare să se răspândească eficient datorită capacității sale crescute privind infectarea celulelor.

6. Acestea sunt variante hibride, apărute prin procese de recombinare genetică între tulpini distincte

   • NB.1.8.1 și XFG sunt virusuri hibride, rezultate din recombinare genetica între tulpini distincte Omicron.
   • NB.1.8.1 descinde din XDV, un hibrid complex între alte linii.
   • A acumulat 7 mutații noi în proteina spike și 20 în alte părți.
   • XFG este un amestec între LF.7 și LP.8.1.2, cu 4 mutații cheie în spike.

   Concluzie: Aceste recombinări pot aduce noi caracteristici, influențând răspândirea și capacitatea de evitarea sistemului imunitar.

7. Vaccinurile COVID-19 sunt încă susceptibile de a fi eficiente împotriva lor

   • Testele de laborator arată o scădere a eficacității anticorpilor, dar protecția vaccinurilor rămâne importantă.
   • XFG a arătat o reducere a eficacității de aproximativ 2 ori.
   • NB.1.8.1 a arătat o reducere de aproximativ 1,6 ori.
   • Vaccinații complet, mai ales cu rapeluri actualizate, au protecție împotriva formelor grave, spitalizării și decesului.

   Concluzie: Vaccinurile rămân un instrument esențial în lupta cu noile variante.

8. Nimbus nu este o referință la Harry Potter

   • Porecla „Nimbus” provine de la cercetători cetățeni care atribuie nume accesibile variantelor COVID.
   • Numele se referă la un tip de nor, nu la cultura pop.
   • „Nimbus” și „Stratus” sunt folosite pentru a evidenția rivalitatea dintre cele două variante.
   • Cercetătorii au fost conservatori și au ales termeni ușor de recunoscut.

   Concluzie: Denumirile ajută la comunicarea clară și interesantă despre variantele emergente.

🔵 Încheiere

Deși noile variante NB.1.8.1 (Nimbus) și XFG (Stratus) prezintă trăsături ce pot influența evoluția pandemiei, în acest moment ele nu sunt considerate o ingrijorare majoră pentru sănătatea publică. Este esențial să urmărim în continuare evoluția lor, să menținem vigilența și să continuăm să susținem protectia veccinurilor.

🔵 Înțelegerea modului în care aceste variante se răspândesc, simptomele pe care le pot cauza și capacitatea de a evita imunitatea ne ajută să fim mai bine pregătiți în fața COVID-19.

Rămâne importantă responsabilitatea individuală și colectivă pentru a proteja sănătatea publică, iar informațiile actualizate și corecte sunt un instrument vital în această luptă continuă.